Spy (2015) Review: Jason Statham face tot filmul, Melissa McCarthy e un pic mai naivă decât de obicei

Posted on Jul 20 2015 - 12:00am by Radu Iorga

Ideea unui film cu spioni, cu Jason Staham şi Jude Law sună din start ca reţetă pentru un dezastru. Totuşi, atunci când aceşti doi actori trec pe plan secundar şi actriţă principală e Melissa McCarthy, lucrurile devin interesante. Comedia a intrat de curând în cinematografele din România şi o include şi pe faimoasa Rose Byrne, interpretând cel mai arogant personaj feminin văzut în ultimii ani pe ecran.

spy 1

Melissa McCarthy nu face un rol prea diferit faţă de “The Heat”, unde împreună cu Sandra Bullock încerca să prindă infractori, era vulgară şi foarte dură. Aici, personajul sau are o altă dimensiune, fiind o agentă CIA aflată în spatele pupitrului şi care îi oferea instrucţiuni agentului din teren, Jude Law. Evident, ea este îndrăgostită în secret de chipesul agent şi ajunge cumva să fie plasată în teren, pentru a răzbuna moartea britanicului.

El ar fi fost ucis de către Rayna Boyanov, o bulgaroaica iute la mânia, aroganta şi aprigă, jucată perfect de către Rose Byrne. E interesant că acţiunea filmului a trecut foarte aproape de România, dar parcă a evitat-o. Acţiunea începe în SUA, ajunge la Paris, apoi la Roma, se discuta şi despre Bulgaria şi filmul se încheie la Budapesta şi la un palat superb de lângă lacul Balaton.

spy 2

În misiunea sa, Melissa McCarthy e ajutată de Jason Statham, care ca un Bond adevărat a dezertat din Agenţie şi lucrează pe cont propriu. Statham e sarea şi piperul filmului, povestind mereu cât de tare agent e el şi cum a ucis oameni cu mâna goală, cum a trăit în condiţii mizere şi cum a făcut el deja toate acţiunile pe care încearcă agenta Susan Cooper să le facă.

Scena când Statham e neindemanatic şi se agaţă cu haina de uşa e genială şi va stârni râsete în toată sala de cinema chiar şi printre cei mai aprigi critici. Trecerea prin capitalele europene se face superficial şi rapid, cu evidente clişee în Italia şi Franţa, cu paste şi fromage, cu vin şi italieni libidinoşi. Am fost surprins de atenţia acordată secventelor de acţiune, mai ales atunci când Melissa se lupta într-o bucătărie cu un satâr, cuţit şi tigaie cu o brunetă superbă şi cu skill de gimnasta.

spy 3

Şi secvenţa cu avionul în picaj a făcut abuz de efecte 3D şi high def, dintr-un motiv necunoscut mie şi punand-o pe Rose Byrne ca sandwich între două cadavre. Actriţă principală e scoasă rău de tot din zona sa de confort, fiind forţată să călătorească, să tragă cu arma, să piloteze un avion şi elicopter, să ucidă agenţi rivali şi să se infiltreze în armia lui Rayna.

Cu această ocazie am descoperit şi un concept interesant: frenemy, adică prieten şi inamic în acelaşi timp. Deşi Rayna e nesuferită, e şefa unor mafioţi şi răul absolut, cumva ea are nevoie de un personaj matern, de încredere, ca Melissa, pe care o tolerează ca… bodyguard. Un lucru care m-a surprins e includerea forţată a rapperului 50 Cent în film, care avea concert la Budapesta şi cumva se înhăitează cu agenţii FBI.

spy 4

Având în vedere problemele cu finanţele ale rapperului din ultima vreme, se cam explica cameo-ul sau în acest film. Ce mi-a plăcut la Spy, spre deosebire de alte filme cu Melissa McCarthy e că nu s-a făcut abuz de glume scârboase sau de limbaj vulgar. Din păcate Melissa apare în multe filme cu un limbaj suburban şi autoarea a multe scene scârboase. Aici în afară de vomă şi nişte cadavre nu e nimic exagerat.

Şi revin la Jason Statham, care a adus fix umorul britanic din Snatch, dar cu puţine replici aici. În ciuda faptului că apare pe “coperta” şi mult în trailer, el nu joacă nici 10 minute în film. Jude Law e de-a dreptul enervant, preocupându-se mai degrabă cum să îşi aranjeze moţul ce acoperă începutul de chelie care îl chinuie de la filmul AI încoace.

SPY-01195.CR2

Nu are rost să vorbim despre soundtrack sau efecte aici, pentru că nu e cazul, evident cu cele două menţiuni legate de efecte speciale inutile, pe care le-am realizat mai sus. Ceva îmi spune că dacă acest film înlocuia 2 actori din distribuţie, ne oferea mai mult Statham şi o păstra pe Rose Byrne aşa cum e, putea fi un hit. Ne vom mulţumi şi cu o comedie Spy mediocră în final, genul de film la care râzi de 3-4 ori, dar pe care îl uiţi şi de la care ai schimba canalul dacă îl vei prinde la TV peste câţiva ani.

Îi acordăm o notă de 6.5 din 10.